Uitasem sa iti spun ca desi tacuta in ultimul timp, zambesc! Dar eu cred ca tu stii asta. Ma trezesc alene si inca nu constientizez ca am pasit spre numarul meu norocos. Am rotunjit timpul si pentru asta mi-am luat o mica vacanta. Doar sa savurez momentul. Acum desenez...
A nins si a fost ger. In tonuri albastre si albe cu firisoare mici aurii conturate uneori de un soare timid. Imi aminteam acum ferestrele inghetate cu flori. Si ele m-au facut sa zambesc. Ma destind si privesc coniacul chihlimbariu din pahar. Ii fac un semn discret si el se retrage in inelul batranetii intelepte. E zglobiu pentru varsta lui. Il gust...
Bratara de la mana se zbarleste si parca isi rade in sine. E amuzata de licoarea veterana si parca are intentia sa zburde.
Privesc ochii. Verzi si oarecum diabolici. Ma amuza. In casa nu exista decat o oglinda ovala in care se reflecta imaginea fotoliului impozant si a cartii uitate pe una din cotiere. Totul e o parada de simturi intr-un anotimp nedistorsionat de culori deranjante.
Sorb din coniac si zambesc perlelor uitate pe noptiera...
De ce crezi ca totul pare rotund?
A nins si a fost ger. In tonuri albastre si albe cu firisoare mici aurii conturate uneori de un soare timid. Imi aminteam acum ferestrele inghetate cu flori. Si ele m-au facut sa zambesc. Ma destind si privesc coniacul chihlimbariu din pahar. Ii fac un semn discret si el se retrage in inelul batranetii intelepte. E zglobiu pentru varsta lui. Il gust...
Bratara de la mana se zbarleste si parca isi rade in sine. E amuzata de licoarea veterana si parca are intentia sa zburde.
Privesc ochii. Verzi si oarecum diabolici. Ma amuza. In casa nu exista decat o oglinda ovala in care se reflecta imaginea fotoliului impozant si a cartii uitate pe una din cotiere. Totul e o parada de simturi intr-un anotimp nedistorsionat de culori deranjante.
Sorb din coniac si zambesc perlelor uitate pe noptiera...
De ce crezi ca totul pare rotund?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu