28 decembrie 2012

Contraste ...

Prin colturile camerei a ramas izul de vanilie si scortisoara. O liniste de menta invaluie fereastra spre lume si micile becuri se joaca scriind. Urme de zapada ce isi asteapta soarele zambind spun povesti cu spiridusi. Deschid ochii si ma intind alene dorindu-mi cafeaua fierbinte cu picaturi de sirop gros de menta. Cartile din raft imi asculta gandurile si clipesc voiase in paginile linistite. Somnul fuge si se ascunde pe birou langa agenda de lucru. Ea e nepasatoare si strange palmele a odihna. Frunzele zgribulite aduna petele de cerneala si le adauga pe rafturi de mult uitate. Intind palmele spre soarele iernii si totul devine imaterial. Palpez cu inima starea ce ma inconjoara si adun din jurul meu pulberea fina de vanilie. Nu trebuie sa strang pumnii ca sa percep in cuvinte simturile. Il iau pe Frederic Beigbeder din raft si intre copertile cartii "Dragostea dureaza 3 ani" regasesc o scrisoare. 22 August 2007, Viena....Dar asta in alta zi dementa....

13 decembrie 2012

Randuri albe...

Omar
Eu azi nu iti fac un cadou. Iti pun in fata sansa sa faci o alegere pe care sa o impachetezi tu intr-un cadou si sa-l dai mai departe. Sunt putin obosita si degetele imi sunt cuprinse de frig. Le privesc si zambesc a orbire...
Nici macar nu pot sa spun ca am cautat sa rasfoiesc ceva. Intens as defini ce mereu simt. Dar oricum nu am cum sa asez un domino de cuvinte care sa aiba puterea de a spune. Mi-a placut tragerea ta la sorti. M-a facut sa zambesc asezat si sa simt pe buze gustul unei gutui calde intr-un univers de felii de mere. Femeia dementa e intre doua lumi. A orbului care vede si a surdului care asculta. Bomboane colorate spui tu? Hihihi....savurez si zambesc cu obrajii fierbinti de gerul frumos....

8 decembrie 2012

Ghiocei vorbitori...

Un cer de sticla sparta...
O Doamne! Deja e dimineata si e sambata. Nu renunt inca la asternutul cald. Cordonul halatului vernil imi spune ca te-ai trezit. Secundele au explodat din lumanarea tacuta si dulce. Te incapatanezi sa crezi ca nu vorbesc. Si ma incapatanez sa imi doresc. Ma abat peste colturile moi ale diminetii si cuprind in palme cana cu cafeaua fierbinte. Zambesc si ma gandesc ca oarecum silabisesti printre cratimele geroase...Dar stiu ca deja Peter Pan zboara prin aromele tale...Ghiocei, din cauza lor taceam...